IARTĂ-MĂ! TE IERT! TE IUBESC! MULȚUMESC!
Tu, suflet frumos! Da, tu. Ție mă adresez. Oprește-te puțin din nebunia lui „Trebuie să fac” și pune totul pe pauză. Ia o pauză.
Ia un loc și privește-te. Observă-te. Îți place ce vezi? Pune pe pauză și mintea, căci te minte. Îndrumă-ți gândurile spre inimă și las-o pe ea să-ți spună ce să faci. Ai o inimă atât de bună, ascult-o! Ascultă-i glăsciorul așa cum o făceai când erai mic.
Nu ți-am spus om, ți-am spus Suflet. Omule drag, astăzi ești, mâine nu. La fel și eu. Însă sufletele noastre vor mai fi mult și bine de acum încolo!
Cu siguranță, sufletele noastre s-au întâlnit într-o altă dimensiune și mi-ai fost cel mai bun prieten. Altfel, nu ne-am fi întâlnit aici, din nou.
Apelez la sufletul tău, la bagajul lui de memorii și trăiri și îl rog să-și amintească de promisiunea făcută.
Promisiunea de a trăi împreună aceste experiențe și de a ne ajuta să evoluăm reciproc. Sunt sigură că își va aminti!
Cu infinită recunoștință,
Sufletul pe care l-ai ajutat să evolueze